Miere Salcam Mos Costache 275 grame

Miere de Salcâm – recunoscută din antichitate pentru calitățile sale terapeutice, motiv pentru care a fost numită „hrană vie”. Este ușor asimilată de organism, furnizând energie, substanțe bioactive și nutrienți valoroși.

Dintre numeroasele tipuri de miere, fiecare cu proprietăți distincte, mierea de salcâm se remarcă prin efectul tonic general, capacitatea de a calma tusea și rolul său adjuvant în combaterea asteniei și nevrozelor.

Compoziție

Conține vitamine din complexul B (B1, B2, B6, B12), enzime, flavone, flavonoide, compuși aromatici, fitohormoni, acizi organici (lactic, oxalic, citric, malic), dextrină și compuși azotați. Este bogată în fructoză (41,7%), având totodată 10% zaharoză și maltoză și 34,7% glucoză, cu un pH de 4. În total, cuprinde aproximativ 435 de substanțe active.

Fiind o miere monofloră, provine în cea mai mare parte din nectarul florilor de salcâm.

Caracteristici

• Culoare: transparentă imediat după recoltare, cu nuanțe variind de la incolor la galben pai, în funcție de fagurii în care a fost produsă.

• Textură și gust: plăcut, dulce, vâscoasă și fluidă, fără semne de cristalizare în stare proaspătă.

• Cristalizare: proces natural care apare abia după 1,5–2 ani, datorită conținutului ridicat de fructoză, și nici atunci în totalitate.

• Miros: discret și specific; un miros puternic de salcâm poate indica falsificarea prin infuzie de flori.

Indicații terapeutice

• Calmarea tusei

• Acțiune antiseptică

• Adjuvant în astenie și nevroze

• Gastrită hiperacidă – diluată în apă caldă (1 lingură în 100 ml), administrată cu 90–120 minute înainte de masă, reduce aciditatea gastrică și calmează arsurile.

• Ulcer – diluată în lapte nefiert (200 ml), consumată seara înainte de culcare, în asociere cu un regim alimentar adecvat.

Recomandată pentru:

• copii și adolescenți în creștere

• convalescenți

• întărirea imunității

• femei însărcinate